Eating in season

Sweet, sweet baby onion, să plângi lângă ea dar să nu te laşi până nu cureţi măcar doi pumni, aşa-i de bună mâncarea de arpagic. Ca şi cea de bame, merge cu o carne uşoară - în speţă pui - sau doar aşa simplă cât să nu-i atingă nimic gustul suav.

1/2 kg de arpagic 

două roşii moi şi coapte 

un pumn de măsline negre 

un pahar de vin alb sec (15 cl) 

jumătate de legătură de pătrunjel 

sare şi piper 

Cepele se ţin în apă rece minim zece minute, cât se li se mai relaxeze îmbrăcămintea. Se curăţă, se spală şi se înţeapă pe ici pe colo cu o scobitoare, ceea ce le va ajuta să rămână întregi în timpul gătitului. Între timp se fierb cam un sfert de oră şi în puţină apă măslinele, se scot şi în apa care clocoteşte se adaugă cepşoarele. Când acestea fierb se scot, se dau prin apă rece şi apoi se pun într-o cratiţă cu puţin ulei încălzit, unde se învârt un pic; se adaugă apoi măslinele şi roşiile decojite, curăţate de seminţe şi tăiate mărunt, se mai lasă câteva minute şi apoi se adaugă din apa în care au fiert măslinele cât se se acopere situaţia. Se pune un pic de sare şi de piper şi se mai lasă să fiarbă cam 20 de minute la foc mic; se coboară vinul şi se mai lasă maxim zece minute. 

Mâncarea de arpagic se serveşte cu câteva fire de pătrunjel proaspăt, timp în care se uită complet de promisiunea făcută în faţa cepei cu lacrimi în ochi:"nu mai fac niciodată aşa ceva".